Târgoviște – Cluj-Napoca este un simbol al unirii țărilor române, dar și un nucleu de educație prin artă. Atât Teatrul Național din Cluj, cât și Teatrul Tony Bulandra din Târgoviște, au desfășurat în ultimii ani mai multe proiecte comune, astfel încât la cea de-a VI-a ediție a Întâlnirilor Internaţionale de la Cluj, unul dintre invitații și partenerii acestei manifestări culturale a fost teatrul târgoviștean.
Mc Ranin, managerul Teatrului Tony Bulandra, a reușit să creeze la Târgoviște o carte de vizită fără egal cultural și instituția pe care o reprezintă a devenit un brand în țară și în lume. Fără a folosi cuvinte mari, este de ajuns să vorbim despre Festivalul Babel – ediția de anul acesta cu invitați din 47 de țări, despre evenimentele internaționale din cursul acestui an și, nu în ultimul rând, despre sălile pline din clădirea de pe Bulevardul Carol I.
”Am incercat sa discut cu fiecare in parte si sa-l conving de adevarul pe care-l reprezinta teatrul si de calitatea pe care o aduce vietii targovisteanului. Pentru ca de fapt, ce am facut noi prin aceasta institutie de cultura? Am adus un plus de valoare orasului Targoviste, am adus o zona de staif pe care acest oras o avea in perioada interbelica cand erau foarte multi avocati care aveau casele aici si cand toate teatrele din Bucuresti veneau in turneu la Targoviste. Pe aici au trecut Giugaru, Radu Beligan, Carmen Stanescu, Birlic. Deci targovistenii erau amatori de teatru, clar!”, ne mărturisește Mc Ranin, managerul teatrului târgoviștean, într-un interviu acordat publicației noastre.
Nu este o surpriză că, la Cluj-Napoca, spectacolul Teatrului Tony Bulandra, „3 ore după miezul nopții”, în regia lui Mihai Măniuțiu (Manager al Naționalului clujean), a fost primit cu sala sold-out. Andrea Gavriliu & company au ridicat spectatorii în picioare, aplaudând până la sincronizare, ca o prelungire armonioasă a dansului-poveste ce tocmai se încheiase. Scriam după premiera din Târgoviște că „3 ore după miezul nopții” este „Facere”!
„Facere! Aici nu ai nevoie de biblii, de sfinți, aici este TOT, este acel tot care ține lumea vie. Puritate, luptă, acceptare, seninătate, alb și orange, miros de brad, sudoare. Sudoare ca o ploaie măruntă și rară și, și copii, copii care se joacă fără grija zilei de mâine, dar care știu cum trebuie îmbrăcate păpușile pentru viața lor păpușească. Și atenție, multă atenție… așa ca a unui fin ceasornicar bătrân, care a renunțat la meserie pentru a repara suflete cu mecanisme fine. Uite, Oana, între îngeri, copii și adulți, tinerii ăștia de pe scenă, fără să își dea seama, sunt zei, acum. Sau dacă nu sunt, atunci cu siguranță sunt niște oameni care dau formă pământului și sensul zilei de mâine. Pe mine, unul, m-a săgetat și vreau să plec, să plec cu starea asta unică și irepetabilă. Tot ce ți-am spus eu despre aura dimprejurul lor se poate rezuma într-un cuvânt. Asta înseamnă să fii brav! BRAV!”
Cele trei-patru spectacole din fiecare zi au fost însoțite de întâlniri cu regizori, actori, directori de teatre, oameni de cultură din țară și din lume. Robert Cohen, Rodrigo García și Matei Vișniec au constituit nucleul în jurul căruia s-a construit suita de manifestări. De asemenea, alături de Oana Grigore mi-am întregit rostul acolo, iar demersul nostru jurnalistic și liber, socio-cultural, vine să aducă vorbire de bine și frumos, vouă celor din orașele în care a făcut istorie Mihai Viteazul.
Îi mulțumim domnului Mihai Măniuţiu, managerul Teatrului Naţional Cluj-Napoca, pentru invitație și găzduire.
„Cea de-a șasea ediţie a Întâlnirilor Internaţionale de la Cluj ‒ pusă sub semnul CĂUTĂRII AUTORULUI ‒ fie el creator de text ori de spectacol ‒, reflectă, credem, spiritul în care trupa Teatrului Național din Cluj înțelege să existe: consacrându-se, pe de o parte, căutării perpetue, neliniștite, a sincerității și adevărului teatral, și, pe de altă parte, neezitând să facă pariuri dificile, cu texte și creatori dificili, care o supun la încercări adesea riscante și uneori de-a dreptul periculoase ‒ încercări care, în același timp, sunt singurele care pot avea darul de a o conduce spre trepte tot mai înalte de excelență artistică.“ Mihai Măniuțiu